Solstițiul de vară 2025: Cea mai lungă zi a anului
Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și reprezintă ziua cu cea mai lungă durată de lumină naturală din an. În anul 2025, acest fenomen se va produce sâmbătă, 21 iunie, la ora 05:42, ora României, când durata zilei va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute. După acest moment, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de șase luni, până la 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.
Definiția solstițiului de vară în astronomie
În astronomie, solstițiile sunt momentele din an când declinația Soarelui atinge valorile extreme: maximă pozitivă (la solstițiul de vară) și maximă negativă (la solstițiul de iarnă). Aceste poziții corespund celor mai mari, respectiv celor mai mici unghiuri pe care razele solare le formează cu orizontul la amiază. Fenomenul este determinat de înclinarea axei de rotație a Pământului față de planul orbitei sale (ecliptica).
La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanță unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul Racului. Denumirea de solstițiu provine de la faptul că, la această dată, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele, aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, face ca durata zilei să atingă cea mai mare valoare anuală, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute.
Ce înseamnă solstițiu
Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, format din „sol”, care înseamnă „soare”, și „stitium”, derivat din verbul „sisto” – „a opri”, „a face să stea”, „a rămâne constant”. Astfel, solstițiul poate fi tradus prin „Soarele stă” sau „Soare nemișcat”. Termenul are o etimologie dublă, provenind și din franțuzescul „solstice”.
În fiecare an au loc două solstiții: unul în iunie, solstițiul de vară, care marchează începutul verii astronomice, și altul în decembrie, solstițiul de iarnă, care marchează cea mai lungă zi la sud de Ecuator și cea mai scurtă zi la nord. Când în emisfera nordică are loc solstițiul de iarnă, în emisfera sudică are loc solstițiul de vară, și viceversa.
