Sondaj INSCOP: Românii au încredere că Nicușor Dan va fi un președinte activ și deschis dialogului în viața publică
Peste jumătate dintre români se așteaptă ca Nicușor Dan să fie un președinte mai degrabă implicat în viața publică, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai. Aproape 61% dintre respondenți consideră că Nicușor Dan va fi un mediator care va căuta consensul, în contrast cu un președinte conflictual.
Astfel, 56,4% dintre români cred că președintele Nicușor Dan va fi mai degrabă activ în viața publică, în timp ce 36,7% se așteaptă ca acesta să fie absent. 6,8% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a menționat că, după un președinte care a excelat în dimensiunea conflictuală și un altul care a fost absent, românii își doresc un președinte implicat și consensual.
Așteptările privind implicarea lui Nicușor Dan sunt mai puternice în rândul alegătorilor PSD (77%), PNL (91%) și USR (92%). În contrast, doar 16% dintre alegătorii AUR cred că Nicușor Dan va fi un președinte implicat, în timp ce 77% dintre aceștia consideră că va fi absent.
Printre cei care cred că Nicușor Dan va fi un președinte activ se numără, în special, votanții PNL, USR și PSD, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban. De cealaltă parte, votanții AUR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din rural și utilizatorii de Tik-Tok au o părere contrară.
De asemenea, 61,7% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan va căuta consensul, în timp ce 28,3% cred că noul președinte va căuta conflictul. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,9%. Aici, 85% dintre alegătorii PSD, 94% dintre alegătorii PNL și 97% dintre alegătorii USR împărtășesc opinia că Nicușor Dan va fi un președinte mediat, în contrast cu votanții AUR, dintre care doar 20% cred acest lucru.
Percepția asupra profilului președintelui Nicușor Dan, proaspăt ales în funcție, evidențiază polarizarea profundă a societății românești pe mai multe criterii, în special în funcție de simpatiile politice și nivelul de educație.
