Spania își reiterează angajamentul față de NATO, refuzând să majoreze bugetul pentru apărare
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat recent că Spania este total angajată față de NATO, în ciuda respingerii propunerii secretarului general al Alianței, Mark Rutte, de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB. Robles a subliniat că forțele armate spaniole sunt un aliat serios, de încredere și responsabil, deplin angajat față de Uniunea Europeană și NATO.
Declarația a fost făcută la o zi după ce premierul spaniol, Pedro Sanchez, i-a adresat o scrisoare lui Mark Rutte, solicitând ca Spania să fie exceptată de la un angajament de majorare a bugetului apărării, dacă acest lucru ar fi adoptat la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga. Spania a confirmat că nu va accepta o creștere a bugetului apărării dincolo de angajamentul actual de 2% din PIB, pe care a promis că-l va atinge anul acesta, în contextul în care anul trecut a alocat doar 1,28% din PIB pentru apărare.
În scrisoare, Sanchez a menționat că pentru Spania, angajamentul de 5% din PIB pentru bugetul apărării ar fi nu doar irațional, ci și contraproductiv. Premierul a propus o formulă mai „flexibilă” în declarația care urmează să fie adoptată la summitul NATO, sugerând că obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuielile militare ar trebui să fie opțional sau ca Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia.
Sanchez a argumentat că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării, chiar și conform propunerii lui Rutte de a defalca suma în 3,5% pentru achiziții militare și 1,5% pentru cheltuieli conexe, ar fi incompatibilă cu necesitatea de a asigura finanțarea altor cheltuieli esențiale pentru Spania. El a subliniat dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide asupra anumitor „sacrificii”, cum ar fi creșterea impozitelor sau reducerea serviciilor publice și asistenței sociale.
În trecut, președintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, un obiectiv pe care majoritatea statelor membre nu l-au atins. Mark Rutte a propus oficial ca liderii statelor membre să accepte, la summitul NATO, creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, cu o defalcare de 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții conexe, cum ar fi infrastructura și apărarea cibernetică.
Secretarul general al NATO a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații au stabilit un angajament de 2% din PIB pe o perioadă de 10 ani, noul obiectiv urmărește ca statele membre să se angajeze pe planuri anuale care să asigure atingerea acestui nou prag. El a sugerat, de asemenea, ca statele să considere reducerea cheltuielilor pentru pensii, sănătate sau asistență socială pentru a putea aloca mai mulți bani pentru apărare.
