Statul peruan, responsabil de moartea mamei în urma sterilizării
Celia Ramos, o cetățeană peruană, a decedat la vârsta de 34 de ani în 1997, după ce a suferit o sterilizare efectuată sub coercție. Curtea Inter-Americană a Drepturilor Omului (IACHR) a condamnat statul peruan, stabilind că acesta este „responsabil din punct de vedere internațional” pentru violarea drepturilor sale, inclusiv dreptul la viață, sănătate, integritate personală, familie, acces la informație și egalitate în fața legii.
Contextul sterilizării forțate în Peru
Programul de sterilizare forțată din Peru, care a funcționat între 1996 și 2000, a vizat în special femeile sărace, rurale și indigene. Conform deciziei curții, Ramos a fost supusă unei ligaturi tubare pe 3 iulie 1997, într-o unitate improvizată care nu dispunea de echipamentele necesare pentru evaluarea riscurilor sau gestionarea urgențelor. În urma procedurii, ea a suferit o reacție alergică severă și a murit la 19 zile după operație.
Responsabilitatea statului și impactul asupra familiei
Curtea a constatat că statul peruan a acționat cu „lipsă de diligență” și a avut întârzieri nejustificate în investigarea circumstanțelor morții lui Ramos, afectând profund familia sa. Moartea acesteia a avut un impact devastator asupra celor trei fiice, soțului și mamei sale, încălcând astfel drepturile de integritate personală, familiale și ale copiilor.
Violențele din anii ’90 și nelegiuirile sistemului de sănătate
În perioada respectivă, regimul fostului președinte Alberto Fujimori a realizat peste 314.000 de sterilizări ale femeilor și 24.000 de bărbați, multe dintre acestea fiind efectuate fără consimțământ valid. Programul național de sănătate reproductivă și planificare familială a impus targeturi numerice pentru femeile aflate la vârsta fertilă, contribuind astfel la aceste abuzuri sistematice.
Reacția și recunoașterea drepturilor
Catalina Martínez Coral, director asociat al Center for Reproductive Rights din New York, a salutat decizia ca pe o victorie a drepturilor omului. „Ieri, istoria a fost scrisă nu doar pentru femeile din Peru, ci pentru întreaga regiune și lume,” a declarat aceasta. Marisela Monzón Ramos, fiica lui Celia, a subliniat: „Reprezentăm toate acele mii de femei care au suferit atât de mult.”
Concluzie
Decizia curții IACHR subliniază necesitatea recunoașterii drepturilor sexuale și reproductive ca drepturi fundamentale ale omului. Aceasta nu doar că aduce justiție în cazul specific al lui Celia Ramos, dar și un semnal puternic împotriva abuzurilor sistematice, având implicații profunde pentru viitorul politicilor de sănătate în Peru și în regiune.

