CCR consideră neconstituțională publicarea declarațiilor de avere și a informațiilor despre bunurile soților și copiilor
Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și nu vor mai include detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat că două articole din Legea 176/2010, care reglementează acest aspect, sunt neconstituționale. Informația a fost publicată de Agerpres, citând surse CCR.
Articolele declarate neconstituționale de CCR sunt:
- ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.’
- ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii.’
Decizia CCR ar putea bloca publicarea declarațiilor de avere necesare pentru verificarea surselor de venit și averile persoanelor din funcții publice, afectând și dosare aflate deja în instanțe legate de dobândirea averii ilicite de către aceste persoane.
Societatea civilă a reacționat vehement la decizia CCR. Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a afirmat că CCR a distrus peste 10 ani de transparență în România, subliniind că decizia afectează grav lupta anticorupție, care a fost o condiție a aderării României la Uniunea Europeană.
Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a declarat că CCR a distrus „singurul instrument de control civic împotriva corupției” și că acest pas dă liber îmbogățirii netransparente și ilicite. El a accentuat că decizia CCR reprezintă un regres pentru statul de drept și integritatea publică, afectând grav angajamentele internaționale ale României.
Înainte de această decizie, 13 organizații din societatea civilă, inclusiv Expert Forum, au cerut CCR să nu declare articolele menționate ca neconstituționale, avertizând că o schimbare a jurisprudenței ar reprezenta un regres în materia integrității publice. Aceștia au reamintit că îmbunătățirea standardelor în acest domeniu este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
