Strategia autorităților din Covasna pentru a combate inundațiile
Autoritățile din județul Covasna propun amenajarea unor poldere, zone în afara localităților unde apa să se acumuleze controlat, ca soluție eficientă pentru prevenirea inundațiilor. Prefectul județului, Ráduly István, a afirmat că astfel de poldere naturale au existat în lunca Râului Negru, între localitățile Sântionlunca și Băcel, dar au dispărut odată cu regularizarea cursului apei.
„În România avem aproximativ 10.000 de kilometri de dig de protecție, din care 450 se află în județul Covasna. Trebuie să facem ceva. Trebuie expertiză, iar experții trebuie să găsească o soluție. O soluție ar fi crearea unor poldere naturale sau artificiale. Este foarte simplu. Trebuie revitalizate acele poldere naturale care erau cândva de la Sântionlunca până la Băcel și cred eu că efectele inundațiilor vor fi mult mai mici,” a declarat Ráduly István.
Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Sándor László, a subliniat că pentru amenajarea polderelor este necesară o schimbare legislativă care să prevadă despăgubiri pentru proprietarii terenurilor afectate. „Vom solicita ca în regim de urgență să fie supraînălțate cele două diguri, atât pe Pârâul Satului, cât și pe Pârâul Zagon. Ele nu vor rezolva în totalitate inundațiile, dar trebuie să facem ceva,” a afirmat László.
În urma ploilor abundente de la finele lunii mai, județul Covasna a fost grav afectat, cu peste 200 de case și aproximativ 1.300 de hectare de teren agricol inundate în 11 localități, cele mai mari pagube fiind înregistrate în Boroșneu Mare și Băcel. Prefectura Covasna a raportat că, în perioada 26 mai – 6 iunie, pompierii au efectuat 384 de intervenții pentru limitarea efectelor inundațiilor, fiind sprijiniți de 463 de pompieri din alte 18 județe.
Subprefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a evidențiat că, după inundațiile din 2018, au fost realizate lucrări de închidere a breșelor apărute în diguri, respingând afirmațiile că fondurile alocate nu au fost utilizate corespunzător. „Trebuie să fim pregătiți pentru asemenea situații și pe viitor. În 2018, aceeași soluție privind polderele a fost propusă. De ce nu s-au realizat? Pentru că nu avem temei legal,” a explicat Cucu.
Persoanele sinistrate au primit ajutoare de urgență din fondul de rezervă al statului, inclusiv paturi, saltele, apă potabilă, conserve, cizme și pelerine de ploaie, precum și din partea ONG-urilor și a persoanelor fizice din țară și străinătate.
