Ţările baltice pregătesc un plan comun de evacuare în faţa ameninţărilor
În contextul ameninţărilor din partea Rusiei, ţările baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au semnat un acord vineri prin care se angajează să colaboreze la elaborarea unor planuri comune de evacuare în masă, în cazul în care situaţia de securitate o va impune. Ministrul lituanian de Interne, Vladislav Kondratovič, a declarat că „procedurile clare sunt esenţiale, la fel ca şi schimbul rapid de informaţii”, subliniind importanţa coordonării în faţa ameninţărilor.
Miniştrii de interne din cele trei ţări vor lucra împreună pentru a raționaliza schimbul de informaţii şi pentru a se asigura că grupurile vulnerabile nu sunt lăsate în urmă în timpul evacuărilor. Aceste planuri vor include date referitoare la capacitatea de evacuare, coridoarele posibile de evacuare şi situaţia punctelor de trecere a frontierei, într-un context de creştere a temerilor legate de securitatea din regiunea baltică.
Declaraţia ministrului lituanian evidenţiază necesitatea unei desfăşurări rapide a măsurilor pentru a preveni panică în caz de criză. „Este important ca ţările baltice să menţină o abordare unitară şi să coordoneze acţiunile atunci când apar ameninţări, pentru a asigura siguranţa cetăţenilor noştri, în special în cazul unei evacuări la scară largă”, a afirmat acesta.
Exerciţiul militar Zapad 2025
Acordul vine înaintea exerciţiului militar comun Zapad 2025, care va avea loc în Belarus în luna septembrie. Oficialii aliaţi sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de aceste manevre, care sunt percepute de unii ca un potenţial preludiu al unei agresiuni. Sviatlana Tsikhanouskaya, lidera opoziţiei din Belarus, a avertizat că aceste exerciţii constituie o ameninţare reală, amintind că Zapad 2021 a precedat invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.
Acordul dintre ţările baltice urmează unei declaraţii comune adoptate la sfârşitul lunii mai de miniştrii de interne şi ai protecţiei civile din opt ţări ale Uniunii Europene – Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda şi Suedia – care solicită măsuri suplimentare pentru consolidarea protecţiei civile, a pregătirii şi a rezilienţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE.
Declaraţia subliniază că securitatea naţională nu se limitează doar la pregătirea militară, ci depinde şi de pregătirea civilă. Capacitatea de a menţine stabilitatea internă şi de a răspunde la o gamă largă de crize, de la dezastre naturale la ameninţări hibride, este vitală „pentru a ne proteja cetăţenii şi pentru a-i ajuta să se protejeze singuri, acum şi în viitor”, au concluzionat miniştrii în declaraţia comună.
