Taxa pe hale și depozite influențează prețul construcțiilor
Impozitul local pe clădirile comerciale și logistice a ajuns să coste marile depozite și magazine de materiale de construcții între 150.000 și 200.000 de euro pe an pentru o singură unitate, în funcție de oraș. Acest cost fix este transferat treptat în prețul materialelor, ajungând în final în factura constructorilor și a clienților care își construiesc o casă sau un bloc. Cosmin Răileanu, fondatorul unei platforme românești de comerț cu materiale de construcții, afirmă că impozitul pe clădiri este un cost structural, care nu poate fi evitat sau amânat și care intră direct în prețul final al materialelor.
Impactul impozitului pe clădiri asupra costurilor
Pentru clădirile comerciale și logistice mari, evaluate la zeci de milioane de euro, impozitul anual poate ajunge la sume semnificative, între 150.000 și 200.000 de euro, în funcție de nivelul de taxare stabilit de autoritățile locale. Deși acest cost poate părea marginal în raport cu cifra de afaceri, devine semnificativ raportat la marja comercială. În retailul de volum, impozitul pe clădire poate reprezenta între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se în unele situații de 1%.
Presiunea asupra prețurilor finale
Într-o industrie cu marje mici și concurență ridicată, aceste costuri nu pot fi absorbite fără a influența prețurile. Răileanu subliniază că, pe măsură ce costurile fixe cresc pe întreg lanțul, de la depozitare la retail, acestea se regăsesc inevitabil în prețul final. Astfel, se creează o presiune structurală asupra prețurilor.
Modelul de distribuție în schimbare
Modelul clasic de distribuție a materialelor de construcții a fost conceput într-o perioadă în care spațiile comerciale erau mai ieftine, iar impozitele pe clădiri aveau un impact redus. Astăzi, mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor generează costuri constante, inclusiv impozite, utilități, întreținere și logistică internă, toate incluse în prețul final. Răileanu menționează că impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business depășit, iar aceste costuri crescute sunt transferate către consumatori.
Consecințele pentru consumatori și industrie
Pentru consumatori, fie că sunt persoane fizice sau dezvoltatori, diferențele nu se observă în produs, ci în preț. Materialele rămân aceleași, dar transportul lor de la fabrică la șantier devine mai lung și mai costisitor. În acest context, impozitul pe clădiri accelerează o tendință deja existentă: lanțurile logistice lungi și rigide devin din ce în ce mai dificile de susținut economic.
Regândirea structurii industriei de construcții
Pe fondul presiunii fiscale și al creșterii costurilor fixe, industria materialelor de construcții va trebui să-și regândească structura. Răileanu afirmă că nu se discută despre dispariția magazinelor fizice, ci despre necesitatea de a regândi lanțul de aprovizionare într-o piață care a rămas prea tradițională. Deși impozitul pe clădiri nu este singura cauză a scumpirilor, acesta evidențiază limitele unui sistem costisitor, construit într-o epocă economică diferită, iar efectul final este resimțit de consumator în fiecare factură de materiale de construcții.
În concluzie, creșterea impozitului pe hale și depozite are un impact semnificativ asupra prețurilor construcțiilor, forțând industria să se adapteze la noi realități economice.
