UE redirecționează miliarde de euro din fondurile destinate COVID-19 către sectorul apărării
Executivul UE a informat statele membre că pot reorienta sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor pentru pandemia de COVID-19 pentru a finanța proiecte din domeniul apărării. Această decizie marchează o schimbare radicală a priorităților de la începutul pandemiei.
Miercuri, Comisia Europeană a confirmat că țările au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele convenite în vederea primirii unei finanțări de până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea de reziliență și redresare (RRF). Proiectele din domeniul apărării vor fi acum eligibile pentru finanțare.
Despre fonduri
În 2021, Comisia Europeană a alocat țărilor UE afectate de pandemia de COVID-19 o sumă de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi pentru proiecte axate pe combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea digitalizării și sprijinirea altor reforme economice. La acea vreme, apărarea nu era inclusă în lista domeniilor eligibile pentru finanțare.
După patru ani, cu aproximativ jumătate din fondurile RRF încă neplătite, Comisia a informat că proiectele de apărare din cadrul planurilor comune ale UE, precum programele de comunicații prin satelit, sunt acum eligibile. Comisia a solicitat legislatorilor și guvernelor să includă o dispoziție în regulamentul privind Programul european pentru industria de apărare (EDIP) care să permită utilizarea fondurilor de redresare pentru contribuții la fondul de apărare.
Investiții și obiective
Comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a menționat că aceste opțiuni ar putea aduce beneficii suplimentare din prioritățile comune ale Europei, inclusiv în domeniile securității și apărării. El a subliniat că normele actuale nu prevăd un tratament specific pentru măsurile legate de apărare.
Întrebat despre cum pot investițiile în apărare să contribuie la obiectivele ecologice și digitale, Dombrovskis a menționat că planul spaniol include deja măsuri privind securitatea cibernetică și că alte țări au investit în pregătirea pentru situații de criză.
Termene și presiuni
Timpul se scurge pentru țările care doresc să redirecționeze fonduri, deoarece guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a primi fondurile. Multe dintre acestea se află în întârziere, iar țări precum Italia și Spania fac presiuni pentru amânarea termenului limită din 2026. Executivul UE respinge această idee, considerând-o costisitoare și riscantă.
Comisia sugerează țărilor să asigure fezabilitatea investițiilor planificate sau să le înlocuiască cu altele viabile. UE oferă numeroase opțiuni pentru obținerea fondurilor, inclusiv utilizarea acestora pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare.
Cazul României
România, Ungaria și Bulgaria se confruntă cu planuri extinse și întârzieri semnificative. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său, în timp ce Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată, iar acordarea fondurilor depinde de reforme privind statul de drept, cu riscul de a pierde 10,4 miliarde de euro.
