Un sfert din români ignoră istoria Mineriadei din 1990
Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele violente din 13-15 iunie 1990, cunoscute sub numele de „Mineriada”, conform unui Barometru INSCOP. Sondajul relevă că 54.1% dintre respondenţi afirmă că sunt familiarizaţi cu aceste evenimente, în timp ce 45.7% declară că nu au cunoştinţe despre ele. Doar 0.2% nu au oferit un răspuns.
Printre cei care afirmă că ştiu ce s-a întâmplat, se regăsesc votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi cei cu vârsta de peste 60 de ani (72%). În contrast, cei care nu cunosc detalii despre evenimentele din 1990 sunt în principal votanţii AUR (60%), tinerii cu vârsta de 18-29 de ani (76%), persoanele cu vârsta între 30-44 de ani (62%), cei cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).
Proteste pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor
Întrebaţi despre participarea la proteste în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, 55.8% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, afirmând că „doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”. În schimb, 26.8% au spus „Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”, iar 16.5% nu au avut o opinie definită.
Răspunsul afirmativ este mai frecvent în rândul votanţilor AUR (68%), tinerilor sub 30 de ani (63%) şi persoanelor cu educaţie primară (65%). Pe de altă parte, majoritatea votanţilor PSD (52%), persoanelor peste 60 de ani (42%), celor cu educaţie medie (32%) şi locuitorilor din urbanul mic (32%) au ales varianta negativă.
Directorul executiv al INSCOP Research, Remus Ştefureac, subliniază că „unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români.” De asemenea, el observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie. „Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, iar cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente este mai fragilă.”
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice importante (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
