Un test de sânge ar putea detecta mutațiile canceroase cu trei ani înainte de simptome
Un studiu recent a arătat că plasma sanguină poate conține modificări de ADN care semnalează prezența cancerului cu ani înainte de diagnosticarea prin metodele existente. Cercetătorii au identificat urme de ADN din celule moarte precanceroase sau canceroase în plasma unui pacient, donată cu trei ani înainte de primirea diagnosticului.
„Este un pas important către detectarea preclinică a cancerului, care ar putea revoluționa screeningul cancerului”, a afirmat Catherine Alix-Panabières, cercetător în domeniul oncologic la Universitatea Montpellier din Franța. Detectarea timpurie se corelează, de obicei, cu rezultate mai bune în multe tipuri de cancer, datorită intervenției realizate la timpul potrivit.
Grupul de cercetare condus de Wang a descoperit între una și trei mutații canceroase comune în șapte dintre probele de plasmă, toate prelevate de la participanți care au dezvoltat boala în termen de patru luni de la donarea sângelui. Șase dintre acești pacienți donaseră, de asemenea, sânge cu aproximativ trei ani înainte, iar echipa a evaluat acele probe pentru a identifica aceleași mutații. Două dintre probele timpurii conțineau aceleași erori ADN, confirmând că semnalele de avertizare au fost detectabile cu ani înainte de apariția tumorilor, cel puțin la unii dintre pacienți.
Deoarece au găsit doar câteva mutații comune în două din cele șase probe de plasmă prelevate cu trei ani înainte de diagnostic, cercetătorii au secvențiat ADN-ul plasmei pentru a identifica mutații suplimentare, unice pentru fiecare pacient. Folosind ca referință genomul globulelor albe, au identificat între patru și 90 de mutații unice în ADN-ul plasmatic de la trei pacienți. În total, au găsit indicii de cancer în trei din cele cinci probe timpurii examinate.
Limitările metodei
Pacienții din acest studiu aveau o varietate de tipuri de cancer, inclusiv de sân, colon, ficat, plămâni, pancreas și rect. Totuși, nu este clar dacă metoda de testare funcționează la fel de bine pentru toate tipurile de tumori. Wang a menționat că unele organe elimină ADN tumoral mai mult decât altele, iar bariera hemato-encefalică poate împiedica ADN-ul cancerului cerebral să ajungă în sânge.
Studiul nu a găsit ADN de cancer la 18 dintre cei 26 de participanți care au dezvoltat tumori în lunile de după recoltarea probelor. „Acest lucru nu este ideal pentru un test clinic”, a spus Wang, adăugând că procesul de detectare ar putea fi îmbunătățit prin recoltarea unor volume mai mari de plasmă de la fiecare pacient.
Perspectivele viitoare
Testul ar putea fi util pentru diagnosticarea preventivă a pacienților, dar sunt necesare experimente suplimentare pentru a evita rezultatele fals pozitive care ar putea alarma inutil pacienții și ar putea duce la tratamente sau proceduri invazive inutile. Alix-Panabières a subliniat că implementarea unor astfel de teste în screeningul de rutină ar necesita orientări clare.
Studiul a inclus doar probe de plasmă prelevate de la 52 de persoane, astfel încât investigații ample care să implice sute sau mii de participanți sunt necesare pentru a valida testul. „Adoptarea clinică pe scară largă poate dura încă 5-10 ani”, a subliniat Alix-Panabières.
Identificarea mutațiilor personalizate necesită secvențierea ADN-ului, care poate costa câteva sute sau mii de dolari. Prin urmare, chiar dacă testul va fi validat, este posibil să fie rezervat grupurilor cu risc, cum ar fi cele cu antecedente familiale de cancer. Studiul recent a fost alcătuit în principal din bărbați și femei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani, din patru state americane.
