Unicitatea NATO: Spania respinge cererea lui Trump de majorare a bugetului de apărare la 5% din PIB
Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB. Această decizie survine în contextul în care celelalte state membre au convenit să crească bugetul de apărare la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, conform Reuters.
Președintele Donald Trump a criticat Spania pentru refuzul de a accepta noile praguri de cheltuieli pentru apărare adoptate de NATO, sugerând că țara ar putea fi penalizată prin impunerea unor tarife vamale de două ori mai mari din partea SUA. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a declarat Trump la summitul NATO de la Haga, când a fost întrebat despre ezitarea Spaniei de a plăti 5% din PIB-ul său pentru apărare. El a adăugat: „Vom reuși. Vom negocia cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească dublu. Și chiar vorbesc serios despre asta.”
Pe de altă parte, Pedro Sanchez a afirmat că Spania va îndeplini noile ținte privind capabilitățile militare convenite la summit, dar consideră că actualul obiectiv de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist și compatibil cu statul social”. Sanchez a insistat că Spania nu va cheltui pentru apărare mai mult de 2,1% din PIB și că înțelegerea validată de șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale NATO acceptă poziția Spaniei, astfel că aceasta nu va trebui să-și crească cheltuielile militare la 5% din PIB.
Anterior, secretarul american de stat Marco Rubio a descris Spania drept „o mare problemă” din cauza refuzului de a se conforma obiectivului cerut de președintele Trump pentru creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Statele membre ale NATO au confirmat în declarația finală a summitului un angajament de a aloca 5% din PIB pentru apărare, țintă care trebuie atinsă până în anul 2035. Procentul de 5% din PIB va fi împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare și 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare și apărarea cibernetică. De asemenea, statele membre au promis în declarația finală să prezinte planuri anuale care să demonstreze că sunt angajate pe o traiectorie credibilă și progresivă pentru atingerea acestui obiectiv de cheltuieli.
