Vot de neîncredere pentru Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă joi cu un vot de neîncredere din partea Parlamentului European, o premieră în ultimul deceniu. Moțiunea de cenzură a fost inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, care a reușit să adune cele 72 de semnături necesare pentru demers.
Contextul dezbaterii
Dezbaterea moțiunii este programată pentru luni, iar votul va avea loc joi. Deși majoritatea grupurilor politice au anunțat că vor vota împotriva moțiunii, aceasta reflectă nemulțumirile crescânde față de Ursula von der Leyen, în urma unor măsuri controversate și scandaluri recente.
Acuzații și motivele moțiunii
Piperea a înaintat moțiunea ca reacție la schimburile de mesaje secrete dintre von der Leyen și Albert Bourla, directorul Pfizer, în legătură cu aprovizionarea Europei cu vaccinuri în timpul pandemiei. Criticile vizează și stilul său de conducere, considerat autoritar și lipsit de transparență.
Implicarea grupurilor politice
<pUnele membre ale Partidului Popular European și ale grupului de dreapta ECR și-au retras sprijinul pentru moțiune, dar nemulțumirile persistă, în special în rândul socialiștilor și liberalilor. Piperea consideră că von der Leyen ar putea fi forțată să demisioneze până la sfârșitul anului, având în vedere criticile din partea propriului partid.
Consecințele unei posibile demisii
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, acest lucru ar duce la demisia întregii Comisii Europene și ar declanșa procesul de numire a 27 de noi comisari. Aceasta ar crea o perioadă de incertitudine pentru Uniunea Europeană, având în vedere provocările externe cu care se confruntă blocul comunitar.
În concluzie, votul de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen subliniază tensiunile politice din cadrul Uniunii Europene și ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul Comisiei Europene.
