Impactul economic al violenței
Violența a devenit o problemă economică semnificativă la nivel global, cu un impact economic estimat la aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Această creștere indică o intensificare a tensiunilor globale, conform analistului economic Costin Ciora.
Presiunea economică asupra României
Chiar dacă România nu este direct implicată în conflicte armate, efectele economice ale violenței se resimt în bugetul și în viața de zi cu zi a cetățenilor. Creșterea riscurilor de securitate determină alocarea de fonduri suplimentare pentru apărare, ceea ce reduce resursele disponibile pentru sănătate, educație și infrastructură. Potrivit World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat cea mai mare amenințare strategică pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
Clasamentele internaționale de pace și vulnerabilitatea României
În 2025, România a căzut două poziții în clasamentul global al păcii, ajungând pe locul 64. Deși nu se află în conflict, apropierea de războiul din Ucraina a crescut percepția riscurilor de conflict armat. România se confruntă cu un nivel semnificativ de vulnerabilitate socială, cu 3,5 milioane de români, adică aproape unu din cinci cetățeni, trăind în risc de sărăcie, conform Eurostat și INS.
Discrepanțele regionale și violența
Diferențele regionale în materie de sărăcie sunt alarmante; București-Ilfov are una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei, în timp ce Sud-Vest Oltenia atinge aproape 30%. Această discrepanță contribuie la vulnerabilitatea socială și la o predispoziție crescută către violență. Exemplele din alte țări, cum ar fi Grecia, ilustrează corelația dintre criza economică și creșterea violenței.
Costurile violenței și impactul asupra economiei
Violența generează costuri directe și indirecte semnificative. Costurile directe includ pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, precum și cheltuieli pentru poliție și sistemul penitenciar. Costurile indirecte, mai greu de cuantificat, includ pierderi de productivitate și traume psihologice. Aceste costuri erodează resursele statului și limitează investițiile în educație, sănătate și inovare.
Dificultățile economice și riscurile sociale
Aproape 40% dintre români nu își permit cheltuieli neprevăzute, iar aproape 60% nu pot accesa o vacanță anuală. Aceste condiții economice contribuie la creșterea tensiunii sociale, iar scăderea opțiunilor economice poate împinge oamenii spre soluții riscante, inclusiv infracționalitate.
Copiii, cea mai vulnerabilă categorie
Copiii reprezintă un segment extrem de vulnerabil, cu un risc de sărăcie de 26% pentru cei sub 18 ani. Fără suport educațional și social adecvat, aceștia se confruntă cu un risc crescut de excluziune socială și delincvență. Violența domestică afectează grav femeile, cu aproximativ 42% dintre acestea raportând abuzuri fizice. Numărul alarmant de ordine de protecție emise și încălcările acestora subliniază gravitatea situației.
Concluzie
Violența generează sărăcie, iar sărăcia alimentează criminalitatea, creând un cerc vicios care afectează grav economia. Intervențiile punctuale, inclusiv în educație, sunt esențiale pentru a întrerupe acest ciclu negativ.
