Vizita Regelui Charles stârnește nemulțumiri în rândul comunităților indigene
Discursul Regelui Charles în fața parlamentului din Canada, susținut săptămâna aceasta, a fost prezentat ca un răspuns subtil la amenințările de anexare formulate de Donald Trump și ca o afirmare a suveranității țării. Totuși, pentru mulți indigeni, spectacolul elaborat al vizitei regale – cu protocoale, regalia, tronuri și polițiști montani în căciuli de paie – a evocat un model de identitate națională în contradicție cu eforturile continue de a confrunta istoria violentă a colonizării și exproprierii din Canada. Vizita a avut loc în contextul în care unii lideri indigeni și academicieni au avertizat că întrebările legate de reconcilierea cu primele națiuni sunt sufocate de valul de patriotism provocat de președintele american.
„Există doar atât de mult oxigen în cameră, iar acesta este absorbit de reacțiile împotriva lui Trump. Se transmite mesajul că indigenii sunt importanți – dar nu acum”, a declarat David MacDonald, profesor de științe politice la Universitatea Guelph din Ontario, originar din regiunile Treaty 4 din Regina, Saskatchewan. Canada a fost formată pentru a promova unitatea între teritoriile coloniale britanice și pentru a opri expansiunea americană, fiind creată prin violență genocidală împotriva popoarelor indigene, a subliniat MacDonald.
„Trebuie să fim atenți să nu ne întoarcem la aceste tipare istorice, pentru că este destul de ușor pentru mulți canadieni coloniști să creadă că așa a fost și așa ar trebui să fie, mai ales dacă facem apel la figuri istorice mai vechi”, a adăugat el. Liderii indigeni au evidențiat, de asemenea, ironia unor astfel de declarații de suveranitate canadiană în contextul în care primele națiuni sunt nevoite să își afirme propria suveranitate în fața guvernului federal canadian.
Guvernul federal canadian admite că eforturile coloniale de a asimila forțat popoarele indigene și exproprierea primei națiuni pe rezerve inospitaliere au contribuit la așteptarea mai scurtă a vieții, sărăcie și boli. Comunitățile indigene au fost în mod repetat nevoite să se adreseze instanțelor pentru a forța guvernul federal să își îndeplinească obligațiile conform tratatelor vechi de secole dintre primele națiuni și Coroană.
Într-un caz din anul trecut, cea mai înaltă instanță din Canada a decis că coroana a făcut o „batjocură” unui acord din 1850 prin neîndeplinirea compensațiilor adecvate pentru bogățiile extrase din teritoriile lor ancestrale. „Noi am fost suverani. Încă suntem suverani. Trebuie să respectați faptul că intrăm în aceste tratate pentru a ne asigura că împărțim terenul și resursele – și, prin urmare, Canada, statul colonial, trebuie să împartă veniturile”, a declarat Chief David Monias, din Pimicikamak Okimawin în Manitoba, într-o conferință de presă după discursul Regelui.
Grand Chief Krya Wilson din cadrul Asociației Șefilor din Manitoba a salutat decizia Regelui de a menționa drepturile indigene și de a recunoaște că clădirea parlamentului din Canada se află pe teritoriul tradițional al Algonquin. Totuși, ea a adăugat: „A fost vorba despre adevăr și reconciliere. Dar… am auzit termenul ‘reconciliere’ de ani de zile. Și ceea ce așteptăm – și ceea ce așteptăm de ani de zile – este o acțiune concretă.”
National Chief Cindy Woodhouse Nepinak, liderul Asociației Naționale a Primelor Națiuni, a spus că în timpul întâlnirii sale cu regele a subliniat necesitatea „mai puțin colonialism”. „Oamenii nu apreciază acest colonialism [american] care se întâmplă la granițe”, a spus ea. „Dar primele națiuni au simțit asta de mult timp: colonialismul încearcă să ne dicteze viețile.”
În ultimii 20 de ani, Canada a angajat o reevaluare sinuoasă a trecutului său colonial, un raport din 2015 al Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere concluzionând că țara a angajat un „genocid cultural” în care zeci de mii de copii din primele națiuni au fost forțați să fie luați de lângă familiile lor și încarcerați în școli rezidențiale pline de abuzuri. O schimbare majoră în discursul public a avut loc acum patru ani, când rămășițele a 215 copii au fost confirmate în afara unei foste școli rezidențiale din sudul British Columbia.
Dar această reevaluare istorică a fost sufocată de un val de naționalism ca răspuns la Trump – adesea invocând iconografia colonialismului britanic, a declarat Rowland Keshena Robinson, profesor asistent de științe politice la Universitatea din Waterloo din Ontario, care este membru al Națiunii Menominee din Wisconsin. În ziua discursului lui Charles, guvernul Ontario a anunțat că o statuie a lui John A. Macdonald, primul prim-ministru al Canadei, va fi expusă din nou în public, la cinci ani după ce activiștii au aruncat vopsea pe ea pentru a evidenția eforturile lui Macdonald de a elimina popoarele indigene, inclusiv prin înfometare.
„A existat cu siguranță o regresie în reconciliere în ultimii cinci ani”, a spus Robinson. Macdonald a argumentat că canadienii se confruntă cu o oportunitate unică de a se defini ca diferiți de SUA, nu prin loialitate față de Marea Britanie, ci prin realizarea unei adevărate reconciliere cu popoarele indigene. „Care este opusul unui sistem prezidențial dictatorial și autoritar? Este un sistem descentralizat în care popoarele indigene au control asupra propriilor lor terenuri, ape și împiedică marile corporații să sape totul”, a spus el. „Acesta ar fi cel mai anti-american lucru pe care un canadian l-ar putea face”, a adăugat el. „Dacă narațiunea s-ar putea schimba, autodeterminarea indigenilor ar putea fi o parte centrală a identității canadiene.”
