Contextul afacerii Țiriac
De peste 20 de ani, miliardarul Ion Țiriac a obținut controlul asupra unei părți esențiale din infrastructura României, în special asupra terenurilor din zona de securitate a Aeroportului Otopeni, printr-un contract controversat semnat fără licitație. Această afacere a costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro, sumă care continuă să afecteze bugetul public.
Detalii despre contractul inițial
În 1999, compania Țiriac Air a semnat un contract cu Compania Națională Aeroporturi București pe o perioadă de 49 de ani, care prevedea concesionarea unui teren de 12.500 mp în zona de securitate a aeroportului. Conform contractului, Țiriac trebuia să construiască un hangar privat pentru aviația de business, dar condițiile contractuale s-au dovedit a fi extrem de dezavantajoase pentru stat:
- Aeroportul primea doar 35% din profit, în timp ce Țiriac încasează 65%.
- De-a lungul a peste 20 de ani, compania nu a raportat niciun profit, evitând astfel plata dividendelor.
- În lipsa profitului, chiria plătită de Țiriac era de doar 0,26 dolari/mp/lună.
Astfel, familia Țiriac plătea o chirie simbolică pentru un teren strategic, iar clienții hangarului aveau acces direct la pistă fără controale vamale sau de securitate.
Rolul persoanelor cheie
O rețea de influență din rândul foștilor directori de instituții publice și politicieni a facilitat menținerea acestui contract. Printre aceștia se numără George Dorobanțu, fost director al Aeroportului Otopeni, și Paul Gheorghiu, fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș. În 2020, Curtea de Conturi a constatat că Țiriac ocupa abuziv spații suplimentare fără a plăti chirie, însă conducerea aeroportului nu a luat măsuri pentru recuperarea prejudiciului.
Mecanismele corupției
Protejarea contractului a fost realizată printr-un mecanism de corupție, inclusiv mită sub formă de bunuri și servicii de lux. Dorobanțu ar fi primit autoturisme de la Țiriac Auto, iar Gheorghiu ar fi beneficiat de un apartament gratuit și zboruri private. Estimările sugerează că prejudiciul total adus statului român ar fi de aproximativ 40 de milioane de euro, din cauza chiriei derizorii pentru terenurile ocupate abuziv.
Concluzie
Afacerea Țiriac la Aeroportul Otopeni reflectă o rețea complexă de influență și corupție, cu implicații serioase pentru bugetul public și securitatea națională, subliniind necesitatea unei revizuiri a contractelor și a transparenței în gestionarea resurselor statului.
