De ce românii au o speranță de viață cu 8 ani mai scurtă decât europenii
Statisticile privind speranța de viață în România
Românii trăiesc, în medie, cu 8 ani mai puțin decât restul europenilor, conform declarațiilor dr. Eugenia Bratu, medic primar în sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Aceasta a discutat despre această problemă în cadrul unei emisiuni la Medika TV, unde a subliniat importanța campaniilor de informare și educare dedicate alimentației sănătoase.
Principalele cauze ale deceselor în România
Dr. Bratu a explicat că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor în România, în contrast cu alte țări europene unde demența este o problemă mai prevalentă. Ea a menționat că statistica reflectă o realitate îngrijorătoare: „Românii trăiesc mai puțin decât cei din alte țări, cu aproape 8 ani mai puțin comparativ cu media Uniunii Europene.”
Rolul alimentației în sănătatea românilor
Un factor major care contribuie la această situație este alimentația nesănătoasă. Dr. Bratu a declarat că dieta dezechilibrată are un impact semnificativ asupra sănătății românilor, fiind primul factor de risc identificat. Campania de informare se concentrează pe educarea populației în ceea ce privește alimentația și activitatea fizică, în special în rândul tinerilor, care se confruntă cu probleme de obezitate și supraponderalitate.
Consumul de fructe și dulciuri în rândul adolescenților
Potrivit medicului, consumul de fructe și legume în rândul adolescenților din România este alarmant de scăzut, cu doar 33% dintre aceștia consumând fructe. Comparativ, la nivel mondial, acest procent este de 38%. În ceea ce privește consumul de dulciuri, statisticile sunt îngrijorătoare: 50% dintre fetele românce consumă dulciuri zilnic, comparativ cu 30% la nivel mondial, iar 30% dintre băieți, în timp ce media globală este de 20%.
Concluzie
Speranța de viață scăzută a românilor comparativ cu restul europenilor subliniază necesitatea urgentă de a aborda problemele legate de alimentație și stil de viață, în special în rândul tinerilor, pentru a îmbunătăți sănătatea publică și calitatea vieții.
