Bolile neașteptate ale soldaților lui Napoleon în retragere
Retragerea armatei lui Napoleon din Rusia în octombrie 1812 a dus la o adevărată catastrofă. Aproape 300.000 de soldați au murit, copleșiți de foame, frig și epuizare, și luptându-se cu diverse boli. Cercetătorii au identificat recent două boli neașteptate care au contribuit la mortalitatea soldaților în această retragere: febra paratifoidă și febra recidivantă.
Descoperiri recente despre bolile soldaților
Nicolás Rascovan, șeful unității de paleogenomică microbiană de la Institutul Pasteur, a declarat că, deși condițiile de frig și foame au fost principalele cauze ale eșecului retragerii, identificarea acestor boli oferă noi perspective asupra suferințelor soldaților. Rascovan, împreună cu colegii săi, a publicat rezultatele în jurnalul Current Biology, descriind cum analizele anterioare ale ADN-ului din mormintele soldaților dintr-o groapă comună din Vilnius, Lituania, au identificat dovezi de tifos și febră de tranșee.
Metodologia de cercetare
Studiul anterior s-a bazat pe o tehnică sensibilă, denumită PCR nested, care verifica probele pentru patogeni specifici. Echipa lui Rascovan a utilizat o metodă diferită, numită secvențiere shotgun, care permitea căutarea fragmentelor de ADN din 185 de bacterii cunoscute ca fiind patogene pentru oameni. Rezultatele au fost obținute din ADN-ul din dinții a 13 soldați care nu fuseseră studiați anterior. Unul dintre soldați a fost infectat cu bacteria Borrelia recurrentis, care provoacă febra recidivantă, iar alți patru soldați au fost infectați cu o tulpină a bacteriei Salmonella enterica, responsabilă de febra paratifoidă.
Conexiuni istorice și implicații
Cercetătorii au subliniat că aceste descoperiri se aliniază cu descrierile istorice ale simptomelor întâmpinate de soldații armatei lui Napoleon, cum ar fi febra și diareea. Totuși, spre deosebire de studiile anterioare, echipa nu a găsit urme ale bacteriilor care cauzează tifos sau febră de tranșee. Rascovan a sugerat că acest lucru ar putea fi datorat fie lipsei infecției, fie degradării ADN-ului de-a lungul timpului.
Interpretarea rezultatelor
Cercetătorii au realizat teste statistice și analize pentru a asigura robustețea rezultatelor, verificând semnele de degradare a ADN-ului autentic și explorând poziția ADN-ului pe „arborele genealogic” evolutiv al celor două bacterii. Rascovan și colegii săi concluzionează că un scenariu plauzibil pentru decesele soldaților ar include o combinație de epuizare, frig și mai multe boli, inclusiv febra paratifoidă și febra recidivantă transmisă prin păduchi, care, deși nu mortală, ar fi putut slăbi semnificativ soldații deja epuizați.
Concluzie
Studiul subliniază complexitatea condițiilor întâmpinate de soldații lui Napoleon în retragere și oferă o înțelegere mai profundă a impactului bolilor infecțioase asupra armatei în acele vremuri dificile.
