Captivi ai iluziei: Traficul de persoane din Africa în Asia
Duncan Okindo, un tânăr de 26 de ani din Kenya, a ajuns în Bangkok în decembrie pentru a începe un loc de muncă ca agent de servicii pentru clienți. A vândut vite, a împrumutat bani de la prieteni și a folosit economiile pentru a plăti o agenție de recrutare 200.000 de șilingi kenieni (aproximativ 1.150 de lire sterline). Speranțele lui de a câștiga bani pentru familia sa s-au transformat rapid în coșmar.
Drumul în captivitate
La scurt timp după aterizare, Okindo și alți șase kenieni au fost luați de o dubiță care le-a confiscat pașapoartele, iar șoferul le-a spus oficialilor thailandezi că sunt turiști. După ore de condus, au fost duși într-un loc păzit de miliții rebeli în Myanmar. Okindo a fost obligat să lucreze zilnic timp de trei luni, trimițând mii de mesaje de la profiluri false de pe rețelele sociale, pretinzând că este un investitor american pentru a păcăli agenții imobiliari din SUA în escrocherii cu criptomonede.
În cazul în care nu reușea să îndeplinească țintele zilnice, era bătut, închis într-o cameră rece și lipsit de hrană timp de până la două zile. El a descris experiența ca fiind „un iad pe Pământ”. A fost eliberat în aprilie, fiind unul dintre numeroșii africani care cad victime ale traficului de persoane în Asia de Sud-Est.
Creșterea companiilor de escrocherii
De la lovitura de stat din Myanmar din 2021, numărul centrelor de escrocherie a crescut de la 11 la 26 pe granița cu Thailanda. Organizația Națiunilor Unite estimează că cel puțin 120.000 de persoane sunt captive în aceste centre, care sunt gestionate de bande criminale chineze, adesea cu complicitatea forțelor de apărare de frontieră din Myanmar.
Coordonarea internațională pentru eliberare
Eliberarea victimelor implică o operațiune complexă între guverne, miliții și forțe de poliție. Autoritățile thailandeze au facilitat eliberarea a mii de victime ale traficului, iar guvernele africane colaborează din ce în ce mai mult cu oficialii thailandezi. Victimele sunt eliberate în custodia thailandeză doar când guvernul lor de origine își asumă responsabilitatea pentru repatrierea lor, inclusiv plata biletelor de întoarcere.
Impactul asupra tinerilor din Africa de Est
Între 2020 și 2024, industria de sclavie modernă din Asia de Sud-Est a capturat sute de mii de oameni, mutându-se de la victimele chineze și taiwaneze la sud-est asiatici și indieni, iar acum la africani. În Kenya, aproape 80% din populație are sub 35 de ani, iar rata șomajului este ridicată. Guvernul președintelui William Ruto a promovat programele de export de muncă, iar un studiu recent a arătat că patru din zece tineri kenyeni iau în considerare migrarea.
Exploatarea lacunelor diplomatice
Recrutorii de sclavi moderni au profitat de această situație, targetând tinerii kenyeni prin anunțuri de muncă online și vizite în zone rurale. Guvernul kenyan a repatriat 175 de cetățeni din Myanmar, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Cu toate acestea, agențiile de recrutare continuă să promoveze locuri de muncă false.
Conștientizare și justiție
Okindo a intentat un proces împotriva agenției de recrutare care l-a trimis în Myanmar, acuzând-o de complicitate în sclavie și trafic de persoane. Numele său a devenit un simbol al luptei împotriva acestor practici, el folosind platforme de socializare pentru a informa despre agențiile predatoare și locurile de muncă false.
Chiar și în fața dificultăților, Okindo continuă să conștientizeze și să ajute victimele să caute justiție, subliniind importanța de a vorbi despre aceste probleme pentru a salva alte vieți.
Acest fenomen al traficului de persoane și al exploatării în Asia de Sud-Est evidențiază vulnerabilitățile economice și sociale ale tinerilor africani, care devin ținte ușoare pentru rețelele de crimă organizată.
