Sancțiunile surpriză și impactul asupra relației Trump-Putin
Pentru prima dată, o convorbire telefonică cu Vladimir Putin nu a condus la un deznodământ favorabil. Impunând sancțiuni Rusiei săptămâna aceasta, Donald Trump a făcut un pas neobișnuit, rupând din tiparul său obișnuit de a diminua tensiunile cu Kremlinul după discuțiile cu liderul rus, când amenințările de presiune sunt adesea urmate de discuții despre un dialog reînnoit.
Contextul sancțiunilor impuse
Inițial, evenimentele păreau să urmeze un scenariu familiar. Washingtonul a analizat posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete Tomahawk, iar Putin și Trump au avut o convorbire telefonică săptămâna trecută. Curând, ambele părți au anunțat planuri pentru un summit SUA-Rusia la Budapesta, iar rachetele Tomahawk au fost lăsate deoparte. O secvență similară a avut loc în luna august, când Trump amenința cu noi sancțiuni, iar Putin s-a întâlnit cu trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, rezultând planuri pentru un summit în Alaska, iar amenințările lui Trump au fost rapid înghețate.
Strategia lui Putin
Apelurile bine-timed ale lui Putin către Trump au devenit atât de evident calculate, încât chiar și în Moscova au fost întâmpinate cu amuzament. Analistul de politică externă, Fyodor Lukyanov, a scris că Putin are un talent pentru a alege momentele potrivite pentru a submina eforturile opoziției și a injecta nouă energie în negocieri. Dar „ziua marmotei” pare să se fi încheiat.
Deciziile lui Trump
Frustrat de întâlnirea fără rezultate de la Alaska, unde Putin l-a supus la o lecție de istorie, Trump a pierdut răbdarea săptămâna aceasta, după ce discuțiile dintre secretarul său de stat, Marco Rubio, și ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, au arătat că Moscova nu vede loc pentru compromis în postura sa privind Ucraina. Miercuri, Trump și-a exprimat nemulțumirea față de președintele rus, anunțând că summitul de la Budapesta a fost anulat.
Sancțiunile impuse și reacția Rusiei
Rapiditatea sancțiunilor a surprins Moscova și chiar și pe unii dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui, conform CNN. Sancțiunile vizează două dintre cele mai mari companii petroliere ruse și aproximativ trei zeci de subsidiare, măsuri ce ar putea submina grav veniturile energetice esențiale ale Moscovei. Putin a recunoscut că sancțiunile ar putea afecta economia Rusiei, afirmând că „se așteaptă unele pierderi”.
Perspectiva Kremlinului
Cu toate acestea, nu există semne că noile măsuri vor descuraja Kremlinul de la continuarea războiului, conform analiștilor și insiderilor. Putin a arătat că este dispus să suporte durerea economică a cetățenilor ruși pentru a continua un război pe care îl consideră un element definitoriu al moștenirii sale. „Dificultățile economice nu-l vor forța să pună capăt războiului”, a spus un fost oficial rus.
Diferențele de viziune între Trump și Putin
La baza nealinierii actuale a lui Trump cu Moscova se află cererea sa pentru un armistițiu imediat care să servească drept bază pentru negocieri de pace. Trump a cerut, de asemenea, ca ambele părți să înghețe liniile de front actuale, o propunere susținută de Ucraina și aliații săi europeni. Totuși, Putin a exclus ferm oprirea luptei până când nu va exista un acord cuprinzător care să abordeze ceea ce Kremlinul numește „cauzele fundamentale” ale conflictului.
Implicațiile pentru viitor
Putin consideră că oprirea războiului acum ar însemna renunțarea la principalul său atu în relația cu Trump. Kremlinul crede că ei câștigă războiul și că Ucraina pierde, încet și constant. În ultimele luni, Putin a sugerat tot mai mult că timpul este de partea sa, exprimându-și încrederea că forțele Ucrainei sunt în dificultate.
Concluzie
În acest context, Kremlinul pare dispus să tolereze o ușoară deteriorare a relațiilor cu Washingtonul, speculând că natura volatilă a lui Trump ar putea duce la o schimbare de atitudine. Putin mizează pe faptul că americanii vor „veni la simțuri” și că, pe măsură ce situația din Ucraina se deteriorează, Washingtonul va concluziona că singura soluție este de a discuta cu Rusia despre cauzele fundamentale ale conflictului.
