Comportamente neobișnuite ale celor cu o copilărie dificilă
Experiențele și traumele din copilărie au un impact profund asupra vieților adulților, influențând relațiile, stilurile de atașament, abilitățile de comunicare și stima de sine. Deși avem puterea de a aborda și de a vindeca aceste traume, ele pot persista în convingeri și atitudini subconștiente. Iată 11 comportamente neobișnuite pe care le poți observa la cineva care a avut o copilărie dificilă:
1. Se scuză pentru tot
Mulți adulți cu experiențe dificile în copilărie au învățat să se scuze pentru orice, ca o metodă de a proteja emoțiile părinților lor și siguranța proprie. Această tendință poate duce la comportamente de plăcere a oamenilor, care devin mecanisme de supraviețuire în situații emoționale tensionate. Scuzele excesive pot afecta relațiile și pot pune o povară emoțională asupra celor din jur.
2. Se agăță de independența lor
Certaini adulți care au experimentat nevoi neîmplinite în copilărie utilizează autonomia ca mecanism de coping. Aceștia pot respinge ajutorul altora pentru a-și proteja independența, ceea ce poate duce la relații nesănătoase. Această independență, deși sănătoasă în mod normal, devine problematică atunci când exclude conexiunile care aduc bucurie.
3. Fac decizii ‘mature’
Copiii care au fost ‘parentificați’ au fost adesea obligați să adopte roluri mature prea devreme. Ca adulți, aceștia pot simți presiunea de a face alegeri responsabile, ceea ce le poate crea un sentiment constant de epuizare. Această abordare poate duce la o viață lipsită de distracție și odihnă, fiind un instinct de supraviețuire care necesită vindecare.
4. Au dificultăți în a avea încredere
Adulții care au avut părinți neîncrezători pot dezvolta o atitudine de neîncredere față de ceilalți. Aceasta se poate manifesta în relațiile cu colegii sau prietenii, iar deschiderea față de ceilalți poate fi o provocare. Totuși, acești indivizi au dezvoltat abilități de reziliență care îi ajută să stabilească limite și să își exprime emoțiile.
5. Se detașează de emoții
Mulți adulți care au crescut în medii în care emoțiile nu au fost validate pot dezvolta o detașare emoțională. Aceasta poate fi o strategie de coping, dar poate afecta negativ sănătatea pe termen lung, relațiile și bunăstarea generală.
6. Așteaptă ce e mai rău
Persoanele care au suferit traume în copilărie pot deveni hiper-sensibile la pericol, trăind constant în stare de alertă. Această anticipare a celor mai rele scenarii le poate amplifica anxietatea și îngrijorarea în viața de zi cu zi, împiedicându-i să se bucure de incertitudinile vieții.
7. Evită odihna
Adulții care au fost parentificați în copilărie se pot simți vinovați atunci când au nevoie de odihnă. Aceștia pot lucra constant și își pot programa viețile pentru a evita sentimentul de vinovăție, ceea ce le poate crește riscul de burnout.
8. Evită conflictele și certurile
Traumele emoționale din copilărie pot determina comportamente de evitare a conflictelor. Acești adulți pot fugi de orice situație conflictuală, având o reacție subconștientă de a se auto-supune, ceea ce le face dificil să abordeze conversații dificile.
9. Respinge complimentele și laudele
Adulții care au suferit traume în copilărie pot avea dificultăți în a accepta complimente, simțindu-se inconfortabil cu ele. Această respingere provine dintr-o stimă de sine scăzută, iar laudele pot părea contradictorii față de credințele negative pe care și le-au construit.
10. Au dificultăți în a face compromisuri
Persoanele care au crescut fără control asupra propriilor vieți pot deveni extrem de protective față de nevoile și emoțiile lor. Aceasta poate duce la comportamente de control în relații și rutine care le afectează bunăstarea.
11. Limitele sunt ‘totul sau nimic’
Adulții cu traume nerezolvate pot avea dificultăți în a stabili limite sănătoase. Aceștia pot oscila între a respinge complet relațiile și a se deschide total, având nevoie de timp pentru a învăța cum să își exprime nevoile și limitele.
În concluzie, comportamentele neobișnuite observate la persoanele cu o copilărie dificilă sunt adesea rezultatul unor mecanisme de supraviețuire. Recunoașterea și înțelegerea acestor comportamente pot deschide calea pentru vindecare și dezvoltare personală.
